Preocuparea pentru o nutriţie sănătoasă, care să cuprindă multe fructe şi legume proaspete, pe lângă celelalte grupe alimentare, a căpătat o nouă dim
Preocuparea pentru o nutriţie sănătoasă, care să cuprindă multe fructe şi legume proaspete, pe lângă celelalte grupe alimentare, a căpătat o nouă dimensiune deoarece tot mai mulţi oameni acordă o importanţă deosebită acestui aspect. Prin urmare, aceştia au redescoperit puterea alimentelor pe care le consuma asupra organismului, unele dintre ele având o influenţă pozitivă, altele, negativă, iar unele cu adevărat extraordinară. Acestea sunt considerate superalimente.
Superalimentele sunt, de fapt, alimentele foarte bogate în nutrienţi şi care conţin un procent foarte mare de vitamine, minerale, enzime, aminoacizi şi antioxidanţi. Prn urmare, consumul acestor superalimente contribuie la menţinerea sănătăţii, au efect anti-aging – luptând cu radicalii liberi şi oxidarea celulară – pot contribui la prevenirea unor boli cronie, cum ar fi Parkinson, Alzheimer, boli imunodeficitare, boli de inimă sau respiratorii, cancer, artrită, atacuri cerebrale.
Beneficiile superalimentelor
Trebuie ţinut cont că fiecare superaliment are propriile caracteristici şi beneficii. De aceea, includerea acestora într-o dietă modernă, care de cele mai multe ori nu este foarte nutritivă, îi oferă organismului tot ce are nevoie pentru a funcţiona în cele mai bune condiţii şi, în acelaşi timp, să se menţină sănătos.
În primul rând, superalimentele oferă foarte multă energie, contribuind astfel la o viaţă mult mai activă. În plus, acestea îmbunătăţesc metabolismul şi contribuie la arderea grăsimilor, precum şi la întinerirea pielii, datorită antioxidanţilor şi vitaminei C pe care acestea le conţin.
O altă calitate de bază a superalimentelor este că îmbunătăţesc sănătatea fizică şi psihică, crescând totodată rezistența la boli şi reducând riscul apariţiei acestora.
Tipurile de superalimente
Cele mai citite articole
Există foarte multe superalimente cu beneficii pentru organismul uman. Însă, pentru o mai bună catalogare a acestora, superalimentele sunt împărţite în patru categorii, după cum urmează:
– Superalimente verzi – această categorie cuprinde legumele verzi care conţin cantităţi mari de vitamine, proteine, minerale, bacterii sănătoase. Din acestea fac parte iarba de grâu şi de orz, spirulina, broccoli, prazul, mazărea, lintea şi fasolea, precum şi legumele cu frunze verzi: varza kale, spanacul, salată verde.
– Superalimentele nuci şi fructe – sunt foarte multe fructe şi nuci care au proprietăţi bune, care ajută la eliminarea rapidă a bacteriilor rele. Printre cele mai importante sunt fructele de acai, merişoarele, afinele, fructele de goji, noni, dudele, catina, rodiile, maca, migdalele, boabele de cacao şi nucile de cocos, precum şi fructele aronia.
Acestea din urmă au o putere antioxidantă foarte mare şi pot fi consumate sub diverse forme – gem, sirop, vin, suc, sau chiar pudră de aronia. Însă, indiferent de forma aleasă pentru a fi consumată, beneficiile aduse organismului sunt la fel de mari.
– Superalimente condimente şi ierburi – ierburile considerate superalimente, pe lângă numeroasele vitamine conţinute, au şi proprietăţi medicinale. Printre acestea se număra aloe vera, urzică, echinaceea, ghimbirul, ginsengul, gălbenelele, busuiocul, anasonul.
– Alte tipuri de superalimente – acestea se referă la produsele din domeniul apicol – polen, lăptişor de matca, mierea – o varietate mare de alge, precum şi la diverse tipuri de uleiuri, cum ar fi cel de răpită, de cocos, de avocado, cele din seminţe de dovleac sau de susan.