Ce se intampla in recesiune

Ce este recesiunea economica?

Recesiunea economica este un termen care descrie o perioada de declin economic in care activitatea economica generala scade. Acesta este adesea determinat de o scadere consecutiva a produsului intern brut (PIB) pentru doua trimestre sau mai multe. Acest fenomen poate duce la o scadere a veniturilor, reducerea locurilor de munca si o scadere a consumului general. In mod traditional, recesiunea este vazuta ca un ciclu economic firesc care are loc dupa o perioada de expansiune economica.

In timpul unei recesiuni, companiile tind sa-si reduca productia si investitiile, ceea ce, la randul sau, conduce la concedieri si salarii mai mici. De asemenea, consumatorii devin mai precauti cu privire la cheltuieli si investitii, ceea ce agraveaza si mai mult situatia economica. Recesiunea poate fi cauzata de o varietate de factori, inclusiv cresterea ratelor dobanzilor, scaderi ale cererii de consum, razboaie, pandemii sau instabilitate politica.

Economistii si organizatiile financiare, cum ar fi Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala, monitorizeaza indeaproape indicatorii economici pentru a prezice si a analiza recesiunile. Datele si analizele lor ofera guvernelor si companiilor instrumentele necesare pentru a lua masuri proactive pentru a atenua efectele adverse ale unei recesiuni.

Impactul asupra pietei muncii

Una dintre cele mai vizibile si imediate efecte ale unei recesiuni este impactul asupra pietei muncii. In timpul unei recesiuni, companiile isi reduc adesea forta de munca pentru a reduce costurile. Concedierile devin frecvente, iar numarul de locuri de munca disponibile scade semnificativ.

In timpul recesiunii din 2008, cunoscuta si sub numele de Marea Recesiune, rata somajului in Statele Unite a ajuns la 10% in octombrie 2009, potrivit Biroului de Statistica a Muncii din SUA. Aceasta crestere abrupta a somajului a avut efecte devastatoare asupra populatiei, subliniind cat de sensibila este piata muncii la fluctuatiile economice.

Aspecte generale ale impactului asupra pietei muncii:

• Concedieri masive: In timpul unei recesiuni, companiile din diverse sectoare, de la productie la servicii, pot efectua concedieri masive pentru a-si mentine solvabilitatea.
• Reducerea beneficiilor: Angajatorii pot reduce beneficiile, cum ar fi asigurarile de sanatate sau planurile de pensii, pentru a economisi fonduri.
• Part-time si contracte temporare: Pentru a evita angajamentele pe termen lung, multe companii prefera sa angajeze muncitori part-time sau pe baza de contract.
• Stagnarea salariilor: In perioadele de recesiune, chiar si angajatii care isi pastreaza locurile de munca pot observa o stagnare sau o reducere a salariilor.
• Competitie acerba pentru locurile de munca: Cu mai putine locuri de munca disponibile, competitia devine intensa, iar candidatii trebuie sa concureze cu un numar mai mare de aplicanti pentru fiecare post disponibil.

Efectele asupra consumului

In timpul unei recesiuni, consumatorii devin mai precauti cu privire la cheltuielile lor. Aceasta reticenta la cheltuieli poate avea un impact semnificativ asupra economiei, deoarece consumul personal reprezinta o parte substantiala din PIB-ul majoritatii tarilor.

Un studiu efectuat de Universitatea din Michigan a aratat ca increderea consumatorilor tinde sa scada dramatic in perioadele de recesiune, ceea ce conduce la o reducere a cheltuielilor discretionare. De exemplu, in timpul recesiunii din 2008-2009, vanzarile de autovehicule din SUA au scazut de la 16,1 milioane de unitati in 2007 la 10,4 milioane de unitati in 2009, conform Asociatiei Producatorilor de Automobile din SUA.

Impactul asupra consumului:

• Reducerea cheltuielilor discretionare: Consumatorii sunt mai putin dispusi sa cheltuiasca pe articole non-esentiale, cum ar fi vacantele sau electronicele.
• Cresterea economisirilor: Prin incertitudinea economica, multi consumatori aleg sa economiseasca mai mult pentru a se proteja impotriva pierderilor financiare viitoare.
• Reducerea cererii de bunuri durabile: Achizitiile de bunuri durabile, cum ar fi autovehiculele sau electrocasnicele mari, tind sa scada.
• Cresterea cumparaturilor in discount: Consumatorii opteaza pentru magazinele de discount si pentru marci generice pentru a-si reduce cheltuielile.
• Impact negativ asupra serviciilor: Restaurantele si alte afaceri din sectorul serviciilor pot observa o scadere a clientelei.

Influenta asupra sistemului bancar

Sistemul bancar este deosebit de vulnerabil in perioadele de recesiune economica. Pe masura ce economia se contracta, consumatorii si companiile intampina dificultati in rambursarea imprumuturilor, ceea ce poate duce la o crestere a ratelor de neperformanta a creditelor. Bancile, la randul lor, devin mai precaute in acordarea de noi imprumuturi, strangand astfel creditarea.

In timpul crizei financiare din 2008, multe institutii bancare au fost grav afectate de prabusirea pietei imobiliare si de cresterea pierderilor din imprumuturile subprime. Bancile centrale, cum ar fi Rezerva Federala a SUA si Banca Centrala Europeana, au intervenit cu masuri de politica monetara pentru a stabiliza sistemul financiar si a readuce increderea in piata.

Efectele asupra sistemului bancar:

• Cresterea ratelor de neperformanta a creditelor: Mai multe credite devin neperformante, ceea ce duce la pierderi pentru banci.
• Scaderea creditarii: Bancile devin mai restrictive in aprobarea de noi imprumuturi, afectand consumatorii si afacerile.
• Interventii guvernamentale: Guvernele si bancile centrale pot interveni cu masuri de salvare pentru a preveni falimentul bancilor mari.
• Sistemul de economii afectat: Dobanzile pentru conturile de economii pot scadea, reducand veniturile din dobanzi pentru clienti.
• Cresterea reglementarilor: Dupa crize, autoritatile financiare tind sa introduca noi reglementari pentru a preveni viitoare crize bancare.

Impactul asupra pietei imobiliare

Pietele imobiliare sunt adesea lovite grav in timpul recesiunilor economice, deoarece scaderea increderii consumatorilor si accesul mai dificil la credit conduc la o reducere a cererii de proprietati. Aceasta scadere a cererii duce adesea la o scadere a preturilor locuintelor, afectand astfel proprietarii actuali si potentialii cumparatori.

Potrivit unui raport al Asociatiei Nationale a Agentiilor Imobiliare, in timpul recesiunii din 2008-2009, preturile medii ale locuintelor din SUA au scazut cu aproximativ 30%. Acest declin a avut consecinte de anvergura, inclusiv executari silite masive si pierderi semnificative pentru investitorii imobiliari.

Consecintele asupra pietei imobiliare:

• Scaderea preturilor locuintelor: Preturile locuintelor tind sa scada, ceea ce poate duce la pierderi pentru proprietari.
• Executari silite: Proprietarii de locuinte cu imprumuturi ipotecare mari pot ajunge in situatia de a nu-si putea achita ratele, ceea ce duce la executari silite.
• Dificultatea in obtinerea creditelor ipotecare: Bancile devin mai stricte in acordarea de credite ipotecare, ingreunand procesul de cumparare a locuintelor.
• Proiectele imobiliare sunt amanate: Proiectele mari de dezvoltare pot fi suspendate sau anulate din cauza lipsei de finantare.
• Chirii fluctuante: Cu mai multi oameni preferand sa inchirieze in loc sa cumpere, cererea pentru chirii poate creste sau scadea, in functie de regiune.

Politici guvernamentale pentru a combate recesiunea

Guvernele adopta adesea o serie de politici fiscale si monetare pentru a combate efectele unei recesiuni economice. Acestea pot include reducerea ratelor dobanzilor, majorarea cheltuielilor publice si reducerea impozitelor pentru a stimula consumul si investitiile.

Un exemplu notabil de interventie guvernamentala este pachetul de stimulare economica de 787 miliarde de dolari aprobat de Congresul Statelor Unite in 2009, cunoscut sub numele de Actul de Reinvestitie si Recuperare Americana. Acest pachet a inclus reduceri de taxe, investitii in infrastructura si asistenta financiara pentru state si consumatori, avand ca scop relansarea economiei americane.

Masuri guvernamentale tipice:

• Reducerea ratelor dobanzilor: Bancile centrale reduc ratele dobanzilor pentru a incuraja imprumuturile si cheltuielile.
• Stimulente fiscale: Reducerea impozitelor si majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru a stimula cererea agregata.
• Programe de creare a locurilor de munca: Investitii in infrastructura si alte proiecte publice pentru a crea locuri de munca.
• Sustinerea sectorului financiar: Interventii pentru a stabiliza bancile si a asigura lichiditatea pe piata financiara.
• Politici de asistenta sociala: Programe de sprijin pentru someri si alte grupuri vulnerabile afectate de recesiune.

Revenirea economica post-recesiune

Revenirea economica post-recesiune este un proces complex si gradual, in care economia incepe sa-si revina lent dupa o perioada de contractie. Aceasta revenire poate varia in functie de severitatea recesiunii si de masurile de politica economica adoptate.

Fondul Monetar International (FMI) subliniaza ca revenirea economica depinde in mare masura de increderea reinnoita a consumatorilor si investitorilor. Un indicator important al revenirii este cresterea PIB-ului, care semnaleaza redresarea activitatii economice.

Etapele revenirii economice:

• Stabilizarea pietei financiare: Bancile isi recapata increderea si incep sa acorde imprumuturi, restabilind fluxurile de credit.
• Cresterea investitiilor: Companiile incep sa investeasca din nou in productie si dezvoltare.
• Revigorarea consumului: Increderea consumatorilor creste, iar cheltuielile de consum incep sa creasca.
• Crearea de locuri de munca: Pe masura ce companiile isi extind operatiunile, apar noi oportunitati de angajare.
• Cresterea PIB-ului: Indicatorul cheie al revenirii economice, cresterea PIB-ului, incepe sa se redreseze.