Industria echipamentelor electrice a cunoscut o creștere de 85% în ultimii 8 ani. Evoluția continuă nu poate decât să bucure clienții și companiile producătoare, dar vine și cu riscuri evidente asupra mediului. Numărul de deșeuri devine din ce în ce mai îngrijorător, iar rata de reciclare nu atinge media dorită, mai ales pe plan național.

Care sunt cele mai importante statistici reciclare DEEE, dar și ce soluții se impun pentru a spori sustenabilitatea rămâne să descoperi în rândurile următoare. 

Cifrele alarmante ale deșeurilor electronice în lume


În 2022, omenirea a generat 62 de miliarde de deșeuri electrice, ceea ce înseamnă 7,8 kg per capita. Din valoarea totală, doar 13,8 kg (22%) au fost colectate și reciclate corespunzător.

Nici Europa, chiar dacă este lider mondial în ceea ce privește cantitatea de deșeuri, nu reușește să îndeplinească directiva 2012/19/UE. Conform noilor obiective, ținta de revalorificare este minim 65% din cantitatea de echipamente pusă pe piață în cei 3 ani anteriori. Totuși, realitatea este alta. Europa a atins doar 46,2%, în timp ce România 31,7%.

Cele mai multe deșeuri, dar și cele mai periculoase sunt cele de mici dimensiuni - acele dispozitive pe care majoritatea utilizatorilor aleg să le păstreze în casă. În medie, un european folosește 74 de electronice, dintre care cel puțin 13 rămân nefolosite. Conform WEEE Forum, 4 dintre ele sunt defecte, iar 9 sunt perfect funcționale. Ce impact deșeuri electronice rezultă de aici?

DEEE conțin materiale periculoase, precum mercur, plumb și cadmiu, care pot polua solul și apa dacă nu sunt reciclate corespunzător. Pe lângă efectele toxice asupra ecosistemului, risipa de resurse valoroase, precum aur, argint, cupru și aluminiu, contribuie la creșterea exploatării miniere inutile. Conform celui mai recent raport al Global E-Waste, valoarea totală a materialelor care ar putea fi recuperate este de 90 de miliarde de dolari. 

Modele internaționale care au schimbat reciclarea DEEE

Sursa - freepik.com 

Pentru a combate problema deșeurilor, e important să existe inițiativă atât din partea autorităților, cât și a comunității. Modelul bazat pe returnare și recompensare funcționează cel mai bine, mai ales în contextul în care utilizatorii nu sunt familiari cu importanța revalorificării. 

Asociația Environ, care operează în peste 4.000 de puncte de colectare, este una dintre companiile care se implică activ în activitățile de protejare a resurselor. În timp, au reușit să revalorifice 3,5 milioane de bucăți DEEE, ceea ce înseamnă o rată de colectare de 65,54%.

O inițiativă de succes pe care echipa Environ a pus-o în aplicare este proiectul CTRL + ART + RECYCLE. Campania a presupus realizarea unei colecții de tricouri inscripționate cu mesajul CTRL YOUR IMPACT. Fiecare articol este unic și depozitat într-un recipient special, tocmai pentru a promova grija pentru mediul înconjurător. 

Ce putem face pentru a îmbunătăți rata de reciclare în România

Implementarea de soluții inovatoare reciclare nu ar trebui să fie o preocupare exclusivă a autorităților competente, ci a fiecăruia. România are un potențial uriaș de creștere în ceea ce privește reciclarea DEEE. Câteva acțiuni esențiale includ:

  • Creșterea gradului de conștientizare prin campanii educaționale pentru populație și companii.
  • Stimulente financiare pentru consumatori și producători care adoptă practici sustenabile.
  • Colaborarea cu organizații specializate, precum Environ, pentru gestionarea eficientă a DEEE.

Atât pe plan global, cât și național, statisticile nu sunt tocmai unele pozitive în ceea ce privește colectarea și reciclarea deșeurilor electrice. Însă, lucrurile pot fi îmbunătățite printr-un efort continuu al autorităților, cât și al comunității. Asociația Environ este una dintre companiile care își dorește să facă o schimbare în domeniu. 

Vrei să iei parte la crearea unui viitor mai bun pentru generațiile următoare? Ține cont de sfaturile de mai sus!

Despre autor

Doinita Gherghina

Sunt Doinita Gherghina, am 38 de ani si profesez ca editor de stiri locale si nationale. Am absolvit Facultatea de Jurnalism si am acumulat experienta in redactii de televiziune si presa scrisa, unde am coordonat fluxul de stiri, am verificat acuratetea informatiilor si am colaborat cu redactori si reporteri pentru a livra materiale bine documentate. Rolul meu presupune atentie la detalii, organizare si capacitatea de a lua decizii rapide, astfel incat stirile sa ajunga corect si la timp catre public.

Pe langa activitatea profesionala, imi place sa citesc presa internationala, sa particip la conferinte dedicate jurnalismului si sa calatoresc pentru a intelege mai bine realitatile sociale din diverse regiuni. Cred ca misiunea unui editor este aceea de a mentine echilibrul intre viteza si rigoare, oferind publicului informatii relevante si de incredere.